Acum stiu

Ai venit ca un fulger si toate vietile s-au rezumat la un singur moment. Aspatial, atemporal. M-am lipit de pamant si-am dat voie curentului sa treaca prin mine, m-ai eliberat de tot ce nu mai aveam nevoie. Tot ce am trait, tot ce am sarutat, tot ce am imbratisat, tot ce am suferit, tot ce am scris.. a fost pentru tine.. fara sa stiu. Iar acum nu mai doare. Pentru ca te-am recunoscut. In milioanele de suflete, tu esti. Si-ti multumesc. Acum stiu.
Ai venit din vant trecut si cunoscut, o adiere de toamna, plecand fara directie in inghet. Curaj.. asta ai. Zbori, cauta raspunsuri si simtaminte cand in jurul tau ai doar intrebari si stanci. Fii fericit. Rasari din propriul spirit si-nfloreste. Cauta-ti floarea de colt in interior si vezi cata rezistenta poate avea ceva atat de delicat. Cum reuseste? Stie. Stie ca are ceva de facut, stie ca poate creste in mediu aspru, stie ca se poate mentine vie pentru mult timp. Stie, la fel cum toti avem nevoie sa stim. Iar eu acum stiu.

Zburda, suflet frumos. Colinda lumea-n lung si-n lat, caci in viata aceasta ori in urmatoarea.. Universul isi cere plata. Si e una maiestuoasa!

Nu aștept și nu mă aștept!

Pe unii îi voi inspira, pe alții îi voi dezgusta, alții se vor considera nedreptățiți, mă vor judeca, mă vor iubi, poate voi fi mentorul unora, călăul altora. Poate sunt oameni vechi din viața mea, care nu credeam vreodată că vor pleca, poate familie, poate necunoscuți. Însă toți vor avea trăirile acestea datorită perspectivei lor, nu pentru că eu sunt sau nu sunt așa. Îmi ofer respectul de a fi eu. Așa cum sunt. Chiar nu trebuie să fiu într-un fel sau altul. Chiar e indicat să stau dreaptă si să zic “gata, până aici îți permit”. Chiar pot scoate oameni din viața mea dacă relația cu ei a fost sau a devenit toxică, daca simt că mă ține pe loc, încorsetată. Cei care mă acceptă si mă iubesc o fac și fără condiții. Și chiar nu-mi trebuie mai mult. Am libertatea de a pleca oricând, fără să mă simt vinovată că am facut-o. Trebuie doar să am curajul de a fi eu. Dacă o spun cu voce tare sau murmurat, dacă zbier cât mă țin plămânii sau dacă plâng singură în surdină, nimeni nu are dreptul să spună că e bine sau rău. Și dacă azi nu mai sunt ca ieri, ce?! Slavă domnului!

Oamenii îmi oferă aripi să zbor, idei pe care să le explorez  și motive să mă întorc. Eu una am renunțat să aștept...plec dacă nu mi-e bine ori acționez dacă văd oportunitatea. Și nu mă aștept să fiu înțeleasă. Deciziile mele sunt luate pentru că am trăit cauzele și consecințele lor, nu pentru a fi înțelese de toți...ci doar de cei cu care îmi voi continua călătoria.

Peace!
🙏💞

Folosește-mă

În viață suntem obișnuiți să ne folosim unii pe alții. Cum ne folosim, ne definește așa că iți dau instrucțiunile mele de folosire:

Folosește-mă...
Pentru viață, pentru bucurie pentru tot ce nu poate fi cumpărat.
Folosește-mă...
Pentru tot ce poate fi valorificat cu umanitate, fericire și iubire.
Folosește-mă...
Pentru proiecte de caritate și unde oamenii se ajută între ei.
Folosește-mă...
Ca să te vindeci de angoase, depresii și teamă.
Folosește-mă...
Pentru zâmbet, pentru frumos, pentru artă.
Folosește-mă...
În cântec, în pensula și guașele pentru picturi.
Folosește-mă...
În dans, în ritm și-n pasiune.
Folosește-mă...
Pentru creație, pentru "mereu" și fără jumătăți de măsură.
Folosește-mă...
Pentru întreg, pentru unitate și autenticitate.
Folosește-mă...
Pentru Pământ și pentru Univers, pentru Lună și pentru Soare.

Dacă nu ai astfel de abilități sau intenții, pleacă!
Pleacă înainte să te cunosc, nu ieși în calea mea pentru că nu mă vei uita, iar eu...nu te voi ierta.

Măcar o data în viața

Acest articol este despre un prieten drag, el m-a rugat să îl scriu. Mint, eu i-l dedic.

    Deși nu m-a întrebat niciodată direct ce înseamna el pentru mine, știe ce este. Și asta e unul din lucrurile pe care le admir la el - niciodată nu pune la îndoiala ce este el pentru mine. Nu pentru că nu îmi știe părerea, ci pentru ca o știe pe-a lui...și chiar foarte bine.

Este persoana care nu are nici un pic de modestie socială, în schimb este modest în sensul universal al cuvântului. Nu va faceți griji, niciodată nu ar recunoaște asta.

Își știe defectele mai bine decât își etalează "perfecțiunile" și niciodată nu încearcă sa le mascheze. E genul de om căruia dacă nu ii recunoști defectele, nu ii poți aprecia calitățile. Și are multe, credeți-mă pe cuvânt. Sa nu îl pună cineva la încercare, pentru ca va întoarce toate planurile și strategiile împotriva "atacatorului". Acesta din urmă pierzând din violența propriile sale arme. Nu degeaba Josephine Hart spune ca "oamenii răniți sunt periculoși - ei știu ca pot supraviețui".

Este dureros de franc. Este nerecomandat să stai în preajma lui fără să poți înghiți pastila adevărului brut, neșlefuit. Nu vă gândiți ca judecă pe cineva, nu... El este naratorul unei povești, înțelege rolul fiecărui personaj și-l accepta așa cum este. Este printre cele mai obiective persoane pe care eu le cunosc. Vă spun asta pentru că recunosc de la distanta astfel de persoane. Au o abilitate aparte de a iubi necondiționat și a fi detașați în același timp. Rar, știu. Sunt norocoasă că am întâlnit astfel de persoane.
Este extrem de generos. Acum, mulți dintre voi, vă veți gândi la bani. Nu numai. Este generos cu informațiile pe care le deține, cu optimismul pe care îl împarte, cu toleranța pe care o arată, cu sprijinul pe care îl oferă. Întotdeauna este excesiv cu toate și nu se poate abține nici măcar când e supărat.

Are și o mare slăbiciune: înțelepciunea mea - zice el. Nu mă întrebați de ce, el are deja toate răspunsurile în ceea ce îl privește și uneori mă întreb dacă nu cumva sunt întrebări retorice. Se uită totuși la mine de parcă așteaptă un răspuns.
M-a întrebat la un moment dat, de ce fug femeile de el. Curioasă întrebare. De ce? Pentru ca este genul de bărbat care se respectă atât de mult pe sine și își respecta masculinitatea încât reușește să scoată feminitatea din orice femeie. Pentru el, doar trăsătura de a fi femeie ii inspira respect. El nu a fost niciodată dezamăgit de femei. Nu pentru ca a avut numai femei perfecte, ci pentru ca nu a ales sa vadă asta în ele. Nu va gândiți ca face mătănii în fata femeilor sau ca este vreun Eminescu al anilor 2000. Nu, este asertiv în ceea ce îl privește, dar își primește fiecare "lovitură" cu atâta demnitate încât crezi ca el câștigă de fiecare data. Și exact așa privește lucrurile. Prin urmare, femeile nu au cum să fugă de el, ci doar de ele..de feminitatea lor.
În fine, încerc să îi răspund:
Femeile nu se mai cunosc nici pe ele, s-au pierdut în atâtea secole de sclavie încât ele au impresia că dacă sunt supuse bărbaților lor, vor avea o căsnicie/relație fericita. Ele mereu trebuie să își satisfacă bărbatul, să nu cumva să îl supere și toate elucubrațiile posibile. Bărbații, și ei după tot atâtea secole de dominație asupra femeilor, nu mai știu cum să fie recunoscători pentru orice primesc din partea femeii pentru că au impresia ca li se cuvine, încontinuu acuzându-le că sunt smiorcăite, că vorbesc mult..ce mai, niște nenorocite care au și ele nevoi..emoționale.
 Și vine el..acest prieten al meu.
Care el numai prin prezenta este un orizont. Oportunitate. Doza de oxigen. Nicio femeie care îl întâlnește nu rămâne la fel cum era până sa îl cunoască. Femeia aceea gustă din doza ei de feminitate ajutată de el să fie accesată. Sigur, vor vrea să rămână acolo o veșnicie, în acea beatitudine de prospețime. Dar nu pot. Natura nu e așa, totul trebuie să circule, iar acele femei vor trebui să ia o hotărâre: înapoi, la ceea ce au fost sau înainte, către aer curat. Și știm cu toții cum sunt femeile în fața deciziilor :)

Așa că, dragul meu, femeile nu fug de tine, dar nici nu rămân cu tine. Tu oferi atâtea drumuri, opțiuni încât femeile, fără tine, nu vor merge pe niciunul din ele. Ești ușa care deschide calea, însa nu se poate sta mereu în prag. Cele care vor avea curajul să pășească dincolo de tine vor înfrunta multe neajunsuri pentru ca ești greu de egalat. Ridici standardele doar cunoscându-te. Tu crești flori sălbatice și nu toate femeile sunt amazoane. Fiecare femeie are nevoie de un bărbat așa.

Măcar o data în viața.

Să nu-ndrăznești!

Să nu-mi spui că nu te-am iubit. Poți spune orice, însa asta nu.
Am plecat pentru că te răneam, dar de iubit, te-am iubit.
Nu e niciodată simplu. Nici cu noi nu a fost. Azi eram ok, mâine mă enervam din te miri ce motiv...iar apoi uitam de tine câteva zile. Și te răneam, acum știu. Te-am rănit mai mereu, recunosc, deși mi-e greu. Te-am acuzat de multe, am proiectat asupra ta toate frustrările mele, toate nesiguranțele și...am distrus în tine ceva. Nu ai mai fost persoana care m-a abordat sigur pe sine și jovial, care abia aștepta sa îmi spună prin ce aventuri a mai trecut în ziua respectivă sau ce planuri are cu mine în următoarea. Entuziasmul tău a scăzut ușor, ușor...zâmbetul a început să pălească până când nu l-am mai văzut deloc. Ți-am distrus încrederea-n tine cu neîncrederea mea, iar fiecare zi era un nou motiv de cearta și argumente inutile.
Nu a fost ușor pentru niciunul din noi, dar a fost pentru binele amândurora, îți promit! Vei găsi persoana potrivită, sunt convinsă.
Nu am vrut să se termine așa, chiar nu am vrut, însa istoria mea nu m-a lăsat să mă relaxez și tot acest bagaj l-am adus cu mine și-am început să-l despachetez la tine. Pentru a mă elibera pe mine, ți-am îngrădit ție orice șansă de a fi fericit cu mine. Nu ai meritat ce ți-am făcut...nimeni nu merita. Deși sună cinic și nu este corect fata de tine: îți mulțumesc! Fără tine, cine știe cât aș mai fi suferit și pe câți aș fi chinuit?! Chiar dacă îmi spui că nu-i nimic, să stau liniștită...lângă tine nu pot.
Tu ești cel puternic! Știu câtă putere sufletească ți-a trebuit să mă ierți de fiecare data când m-am întors. Acum, iartă-ma ultima oară.. Iartă-mi plecarea, lașitatea..că nu te-am făcut fericit..
Însă nu îndrăzni să spui că nu te-am iubit. Încă te iubesc și probabil o voi mai face, dar îți promit ca îți va fi mai bine departe de mine.
Vei vedea..

Nepregătiți

Poate nu...

Nu ești pregătit.
Nu ești pregătit pentru ea.
Nu ești pregătit să primești ce-ti poate oferi.
Nu ești pregătit să fii fericit.
Iar ea...ea numai asta știe să facă.
Pe cei care știu să primească fericirea ce o dă.
Poate face fericit un nefericit ca tine...dacă ai lăsa-o.
Poate sunteți nepregătiți unul pentru celălalt.
Poate ea e nepregătită să ofere atât de puțin pe cât poți tu sa accepti.

Poate nu ești tu, poate nu e ea...poate amândoi.

Din toate...una

Ele te-au transformat în ce-au vrut ele..eu te-am readus la ce ești tu.

 Dragostea nu este un sentiment; este o decizie. Decizi sa iubești și să rămâi îndrăgostit. Sentimentele vin și pleacă, însă cand te trezești și decizi sa-ti onorezi jurămintele, alegi dragostea.

Te aleg pe tine! În ciuda tuturor îndoielilor pe care le am, te aleg pe tine. La urma urmei, fiecare femeie își recunoaște bărbatul, indiferent cât o face să sufere sau cat o fericește. Si nu, nu te iubesc pentru ceva anume, ci pentru că așa sunt eu...iubesc! De ce pe tine? Dacă într-adevăr te-ai cunoaște nu ai mai întreba. Si totuși..pentru cine ești tu, nu pentru ceea ce crezi ca ești și cu-atât mai puțin pentru ceea ce arăți.

Pentru ca in mine găsești mereu spatiu de rezonat, oricât de departe ai vrea să pleci, tot acasă îți odihnești sufletul. Onorează acel spațiu și-ai să vezi că din toate...îți trebuie doar una.